danaarvu
654 poze   6079 vizite

proiect pt atestat

VIZIUNEA STILISTULUI IN VEDEREA UNEI COFURI DE
PODIUM CU TEMA :
,,FLORI DE CAMP’’

































CUPRINS………………………………………………………………………..PAG


TITLUL TEMEI…………………………………………………………………..1

ARGUMENT-ISTORIA COAFURII…………………………………………….3

STRUCTURA FIRULUI DE PAR………………………………………………..10

SALONUL DE COAFURA……………………………………………………….13

CONSILIEREA CLIENTEI………………………………………………………..22

FISA CLIENTEI……………………………………………………………………25

SOLUTII POSIBILE……………………………………………………………….26

SOLUTIA OPTIMA………………………………………………………………..28

TEHNICA DE LUCRU…………………………………………………………….

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………

ANEXE……………………………………………………………………………..




















ARGUMENT




ISTORIA COAFURII

Coafura s-a nascut inca din antichitate si a imbracat diverse forme,de la cele mai primitive pana la cele mai sofisticate.

Coafura, ca si concept estetic prinde contur pentru prima data in Egiptul Antic sub forma perucilor ondulate purtate doar la evenimente solemne. Pe vremea romanilor, femeile din inalta societate isi coafau parul cu ondulatoare de par si isi pudrau parul cu pudra aurie pentru ca, inca de atunci, parul blond se bucura de popularitate.

Pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea, coafurile au evoluat la stadiul de coc, prins cu diverse ace, clame sau carcase de sarma, fie sus, aproape de crestetul capului, fie adunat la spate, pe ceafa. Interesant de observat este ca, de-a lungul vremurilor, coafura a facut diferenta de clasa sociala si statut.

Anii 20 ai secolului XIX introduce in moda parul scurt, coafat in forma de unde, simbolul femeii independente, libere si active.

La inceputul anilor `40, Christian Dior da tonul coaforului epocii prin genul romantic, al femeii elegante – parul cade pe umeri in bucle moi si lungi.Din cauza razboiului, coaforul devine pragmatic dar isi revine usor urmand trendul “ casnicelor glamour” – femeile cu o coafura perfecta.

Perioada anilor `70 e marcata de femeia cu talie subtire, coafura voluminoasa si machiaj aprins.Cultura punck devine si ea o provocare – nimeni nu ramane indiferent la coafurile punck, par vopsit in culori fluorescente, tatuaj pe scalp etc.

Perioada “stilurilor extreme” sau a coaforului anilor `80 este cea in care se confrunta stilul disco cu cel classic, impecabil, in care femeile dobandesc mult mai multa libertate in alegerea tendintelor in moda.

Antichitatea. In lumea timpurie si primitiva, stilul cel mai simplu, purtat de oamenii de rand, il constituia parul lasat lung sau taiat, purtat uneori strans intr-un fileu sau o banda. Aristocratia a dezvoltat stiluri distinctive, mai elaborate. Nobilimea din Sumer, de exemplu, purta parul strans intr-un coc greu, impletit in jurul capului sau lasat pe umeri. Parul era apoi pudrat cu pulbere de aur si fixat cu un apret auriu, parfumat. Barbatii asirieni si babilonieni isi vopseau parul lung si barbile patrate in negru si isi faceau bucle cu drotul. Unii purtau chiar peruci. Nobilii din Persia isi buclau de asemenea parul si barba si le vopseau cu henna.
Nobilimea (barbati si femei, deopotriva) din Egiptul Antic purtau parul strans pe langa cap. Mai tarziu, din motive de igiena intr-un climat cald, isi radeau testele cu lame din bronz. La ocazii speciale si ceremonii, pentru a se proteja de soarele puternic, au adoptat peruci mari si grele, de obicei negre. Ele puteau fi cu par scurt si buclat, sau lungi, incarcate de bucle si codite, ornate cu ace de par impodobite cu fildes, ornamente de aur sau flori proaspete. Barbatii isi radeau barbile, dar purtau barbi false impletite. In
Grecia antica, barbatii purtau parul tuns scurt, iar uneori purtau si barba. Mai tarziu, au inceput sa se poarte capetele rase. Femeile isi purtau parul lung pe spate sau impletit intr-un coc, care mai tarziu avea forma unui cantalup. Ambele sexe purtau fileuri, iar clasele avute foloseau drotul. Unele femei isi vopseau parul in rosu, iar la Atena, chiar si in albastru, apoi il pudrau cu praf alb, auriu sau rosu si il impodobeau cu flori, panglici sau diademe pretioase.
In Roma antica, republicana si austera, barbatii si femeile au adoptat stilurile simple ale grecilor, dar in timpul imperiului, clasele superioare foloseau drotul, iar barbatii isi pudrau parul cu praf colorat sau de aur. Femeile isi vopseau parul blond sau purtau peruci in culoarea abanosului, sau blonde, facute din parul femeilor barbare luate sclave. Parul era prins in crestet, in bucle si cosite, uneori fiind fixate in forme inalte pe niste cosulete impletite din sarma. Peste tot in lumea antica, coafarea si barbieritul erau efectuate de sclavii personali sau la barbierii publici.
Lumea neoccidentala, lumea islamica si Orientul. La musulmani, in mod traditional, parul era strans modest si ascuns sub turban sau fes, iar la femei, sub val. Si femeile si barbatii mergeau, de regula la hammam �uri (bai publice), unde barbatii erau barbieriti (uneori rasi pe tot capul, cu exceptia unei suvite din crestet), iar femeilor li se spala parul si li se clatea cu henna.
In China, dupa traditie, barbatii isi radeau parul de pe jumatatea frontala a craniului, iar restul era impletit cu par de cal sau matase neagra. Purtata de Manciurieni si apoi impusa tuturor supusilor acestei dinastii, coada impletita a ajuns in secolul 17 semnul supunerii, iar mai tarziu, semnul demnitatii si al barbatiei. A trage pe cineva de coada era cea mai grava insulta. Femeia chineza isi pieptana parul pe spate si il purta legat intr-un nod simplu, care putea fi decorat cu piepteni pretiosi, ace de par sau flori. Fetele tinere purtau plete lungi.
In Japonia, conform traditiei, barbatii isi radeau fruntea si crestetul capului, lasand la spate o codita subtire. Femeile japoneze din perioada medievala purtau parul revarsat pe spate. Dupa introducerea pomadei de par, in sec. 17, femeile au adoptat parul strans si aranjat cu piepteni,� ace lungi de par si panglici, lasand libera ceafa, care era considerata foarte sexy. Coafurile lacuite ale gheishelor, care de multe ori erau peruci, erau extrem de complicate si elaborate.
Africa. Africanii si-au dezvoltat stiluri complexe, care indicau pozitia sociala. Unele presupuneau capul ras si pictarea scalpului cu argila si unsoare sau decolorarea parului cu amoniac si fixarea cu balegar. La triburile Massai, barbatii care nu erau razboinici si femeile se purtau cu capul ras, in timp ce barbatii razboinici isi legau parul de pe frunte in trei codite, iar parul de la spate era prins intr-o coada lunga pana la omoplati. Femeile tribului Mangbetu isi aranjau pletele peste un cosulet cilindric, in varful caruia parul era legat intr-un smoc care flutura liber. Aceste stiluri se realizau intr-un timp indelungat si, in consecinta, parul nu era desfacut cu saptamanile. Mult mai simplu se aranjau fetele din tribul Miango, care se pieptanau cu o coada lunga, legata cu ramurele si isi acopereau capul cu o basma. Fetyele din tribul Ibo se radeau pe cap, iar apoi lasau parul sa creasca numai pe unele portiuni, conform unui model complicat desenat pe pielea capului.
America pre-columbiana. In epoca pre-columbiana, capetele indienilor nord-americani de pe Coasta de Est erau rase in intregime cu lame facute din scoica sau piatra, cu exceptia unei creste sau coame de par lung. Iar indienii de la ses purtau parul in plete despartite printr-o carare pe mijloc, care era de altfel si stilul obisnuit al tuturor femeilor indiene.
Mai la sud, in zone mai civilizate, au aparut stiluri mai complexe, cum ar fi de exemplu, stilul cu spirale foarte stranse rotite in jurul urechilor fetelor de maritat din triburile Hopi. Femeile triburilor Mixtece isi strangeau parul intr-un coc ca o chifla, sub un turban conic. Femeile Aztece isi impleteau cosite cu snururi colorate, pe care le purtau cununa in jurul capului, asa cum unele femei din Mexicul zilelor noastre mai poarta inca. La razboinicii Azteci creasta de par indica faptul ca purtatorul ei a luat multi prizoniei. Nobilii Mayasi, care purtau niste palarii inalte, se pare ca isi radeau craniile alungite in mod artificial. Capeteniile Incase purtau parul tuns relativ scurt, strans intr-o banda pe care o infasurau de 5 ori.
Evul Mediu Occidental si Renasterea. Barbarii, care au cutreierat Europa medievala purtau plete lungi si barba. Incepand cu secolul IX, nobilii de pe continent au inceput sa poarte parul scurt (pana la barbie) si isi radeau barbile. Dupa cucerirea normanda a britanicilor cu parul lung, moda pe continent s-a schimbat, revenind la parul lung, buclat si barba. In secolele XIII si XIV parul s-a purtat rotunjit, pana la umeri, in stilul numit �paj�. Stilul �castron de pudding�, care lasa urechile descoperite, la moda in secolul XV, a pierdut teren in favoarea aceluiasi �paj�, care se purta mai simplu in nordul Europei, si aranjat cu meticulozitate in Italia. Clerul se distingea prin acea �tonsura�, care era o portiune rasa din pielea capului, de obicei rotunda. Forma sa exacta a fost subiectul unei dispute intre Biserica Celtica si Biserica Romana in secolul VII, cea din urma avand castig de cauza.
Influenta Bisericii, preocupata intotdeauna de modestie, a incurajat femeile nobile casatorite sa-si stranga parul cu panglici si sa-l acopere cu un val. In secolele XIII si XIV, parul era strans deasupra urechilor in doi ciorchini de bucle sau infasurat in crestet si acoperit cu o calota din fir de aur sau argint sau, la femeile din patura saraca, era acoperit cu o basma de in. In secolul XV, doamnele bogate din nordul Europei isi smulgeau firele de par de pe linia fruntii pentru ca aceasta sa para mai inalta si mai lata, iar parul era strans si ridicat la spate intr-un coc ascutit, cu un model foarte elaborat. In insorita Italie femeile isi lasau parul sa cada liber in plete, sub un turban mic, impodobit cu bijuterii sau o boneta. Atat femeile cat si barbatii se straduiau sa-si faca parul blond, fie prin decolorare, fie prin vopsire cu sofran sau foi de ceapa, iar in cazul femeilor italiene, prin expunerea timp indelungat la soare, acoperite cu o palarie cu calota decupata.
In secolul XVI, dupa ce regele Francisc I si-a ars din greseala parul cu lumanarea, barbatii au trecut la parul scurt si mustata si barba tunse scurt. Parul femeilor era ascuns sub un fel de gluga teapana (capison in Italia) care, cu timpul, si-a redus dimensiunile si a lasat vederii tot mai mult par, in final ajungand o simpla toca moale. Parul era frizat in jurul fetei si ondulat cu drotul sau rulouri de metal. Parul de la spate era impletit intr-un coc care aparea imediat deasupra marginii gulerului inalt. Foarte popular era parul blond sau, in Anglia, cel roscat (ca al reginei Elisabeth I), iar cine avea parul inchis la culoare si-l ascundea sub peruci in culorile la moda. Ca sa apara in nuante mai deschise, parul era pudrat cu faina sau prafuri de diverse culori. Apoi parul era fixat cu rasina de la arborele de cauciuc sau stejar. Bijuteriile, penele si acele de par ornamentale faceau decorul.
Secolele XVII si XVIII.� In prima jumatate a sec. XVII, domnii purtau plete lungi, buclate, care cadeau peste gulerele mari si albe. Destul de des parul era prins la spate cu o panglica, iar mustata era tunsa ingrijit si barba era tunsa in forma de cioc (celebra Vandyke). Mai tarziu, barbatii se purtau cu barba si mustata rase complet, iar parul si-l acopereau cu bonete (acasa) sau peruci cu bucle lungi (in societate).Parul femeilor era, in prima parte a sec. XVII, purtat �lins�, coafat cu un breton frizat pe frunte si manunchiuri de zulufi atarnand peste urechi si un coc mic la spate, decorat cu rozete sau o boneta din dantela fina.
In sec. XVIII, barbatii au continuat sa poarte peruci, dar mai mici si mai usoare, pudrate cu alb. Unele peruci se terminau cu o bucla lunga la spate, prinsa cu o funda din catifea neagra sau impletita sau invelita intr-un saculet din matase. Magistratii,� militarii si marinarii aveau peruci diferite, specifice fiecarei meserii.
In prima parte a sec. XVIII, femeile isi aranjau niste capsoare mici si zulufate, pudrate cu praf alb si decorate cu ghirlande de flori si funde. Vaduvele, femeile din clasa mijlocie si toate femeile, cand erau acasa, purtau o boneta mica. Pe la 1770, coafurile inaltate pe suporturi din par de cal sau cosulete impletite din sarma, apoi fixate de cap cu o pomada si apretate, puteau ajunge pana la aproape 1 metru inaltime. Unele peruci erau chiar prevazute cu arcuri, pentru reglarea inaltimii. Erau impodobite in modul cel mai extravagant cu putinta, cu pene, flori si fructe, bijuterii, uneori chiar cu corabii, gradini si menajerii. Astfel de �constructii� necesitau numeroase ore de munca, zile sau chiar o saptamana intreaga. Intre doua ocazii in care se purta peruca, �componentele� acesteia se puteau altera si face viermi. Astfel ca, pe la 1780, a aparut o reactie de respingere a acestor extravagante, care a condus la stilul �arici� constand intr-o masa bogata de bucle.
Cam in aceasta epoca, coaforii au format o breasla distincta. Cei mai buni erau barbatii, multi dintre ei avand o bogata experienta in producerea perucilor. Foarte vestit era Legros de Rumigny, fost brutar, care a ajuns coaforul curtii regale a Frantei. In 1765 el a publicat Arta coafarii doamnelor si a deschis la Paris Academia de Coafura, in 1769.
Secolul XIX. Revolutia Franceza si Imperiul napoleonian, care au adus gustul pentru simplitate si antichitate, au avut un efect puternic asupra stilurilor. Atat barbatii, cat si femeile isi taiau parul foartescurt, in genul imparatilor romani, sau femeile isi innodau parul in stilul femeilor din Grecia antica, cu bucle scurte incadrand fata. Se mai purtau in continuare perucile colorate.
Treptat, pe masura ce barbatii deveneau tot mai ocupati cu comertul, ei aveau la dispozitie tot mai putin timp pentru a se ingriji de par. Astfel ca il purtau destul de scurt, doar uneori ondulat si aranjat cu ulei de macassar. Majoritatea purtau mustata, favoriti si barba intr-o mare varietate de forme.
Pe la 1830, femeile au inceput sa se coafeze cu un coc circular sau rulat drept pe crestet, sustinut de panglici si piepteni, si cu doi ciorchini de buce scurte deasupra urechilor. Incepand cu 1840, coafurile presupuneau parul �lins�, cu carare pe mijloc si prins in parti� in noduri din care atarna cate un ciorchine bogat de �carnaciori�(bucle � spirala), iar mai tarziu se purta un coc greu din bucle la spate. Pe la 1880, parul din fata forma un fel de franjuri de zulufi frizati, iar dupa 1890, pompadour-ul D-rei Gibson venea pieptanat peste un suport care forma o cununa ampla in jurul fetei si prins la spate, rotit ca un melc. Buclele, zulufii si onduleurile Marcel cu un aspect foarte natural se obtineau cu ajutorul drotului sau al fierului de ondulat inventat de coaforul francez Marcel Grateau in 1870.�
Secolul XX. Urmare schimarilor produse de Primul Razboi Mondial, femeile de pretutindeni s-au tuns �bob�, ca o expresie a emanciparii politice si sociale. A urmat un lung sir de stiluri pentru parul scurt, mulat pe cap, inspirate de stilul paj purtat de Greta Garbo sau stilul Peek-a-Boo (�cucu-bau�, cu un ochi acoperit de un breton mai lung) lansat de starul hollywoodian Veronica Lake. Parul scurt a facut ca onduleurile permanente, inventate de germanul Karl Nessler in 1905, sa castige repede popularitate. Dar la vremea aceea, permanentul se facea numai la cald si dura cam 12 ore, iar rezultatul nu era totdeauna reusit, ci mai degraba zbarlit. Mai tarziu, permanentul la rece, cu chimicale, a simplificat mult lucrurile.
Pe la 1950, inventarea� bigudiurilor de ondulare a facut posibila tunsoarea italiana, scurta si in trepte. Pe masura ce femeile active si nonconformiste renuntau la portul palariei, stilurile, bufante sau netede, cu coafuri geometrice, se raspandeau rapid. Prin anii �60, comercializarea unor mese de par cu aspect natural in forma completa, de peruca, sau partiala (postise, mese), de lungimi si culori diferite au dat posibilitatea fiecarei femei sa-si schimbe cu usurinta coafura.
In secolul XX, barbatii au adoptat parul tuns scurt si, in general, simplu, mergand pana la tuns � perie. Marea lor majoritate se purtau cu fata complet rasa. Prin anii �60, tinerii nonconformisti (hippies) au adoptat pletele si favoritii sau barba, care se potriveau de minune cu imbracamintea lor neconventionala. Unii au exagerat spre stilul �salbatic�. Toate aceste stiluri au fost adoptate si ca noutate � au aparut saloane de coafura pentru barbati, care ofereau tunsori din foarfece sau lama, lotiuni, uscatul cu fileu, vopsitul parului, etc.
















STRUCTURA FIRULUI DE PAR




Firul de par se formeaza la nivelul radacinii, ce este compusa din doua portiuni : bulbul pilos si papila foliculara sau dermica. El se naste dintr-un buzunar al epidermei, dintr-un ansamblu ce poarta numele de folicul pilar.

Papila dermica este responsabila cu nutritia firului de par, caruia ii asigura printr-o densa retea vaculara elementele necesare dezvoltarii sale. Papila foliculara este structura ce regleaza ciclul de crestere al firelor de par, care este mai accelerat cu cat circulatia este mai intensa si vascularizatia mai bogata.

Aceasta este structura pe care o distrugem in cadrul tratamentului de epilare cu laser.

Bulbul este structura de proliferare a foliculului pilos si de multiplicare celulara, care formeaza ulterior tulpina sau tija firului de par.

In codul nostru genetic sunt programate atat numarul de foliculi pilosi, cat si numarul de cicluri pilare prin care un folicul poate sa treaca.
Dispunem de o rezerva de mai multe sute de cicluri - cu variatii de la zona la zona - insemnand mai multe sute de fire de par generate de un folicul de par in cursul vietii. O data ce durata de viata predeterminata a unui folicul este consumata, foliculul nu mai poate forma noi fire de par.

Un fir de par este format din: tija - partea libera si foliculul pilos, care se gaseste in derm - mai superficial sau mai profund, in functie de zona de implantare.
Ca exemplu, foliculii in zona inghinala sunt situati la o adancime de 3,5-4,5mm.

O alta variabila in modul de dispunere a foliculilor este si densitatea acestora.
Pentru a continua exemplificarea cu zona inghinala, aici media este de 70 foliculi/cm patrat, spre deosebire de buna superioara, unde concentrarea lor este de 500 foliculi/cmp.

Orificiul prin care firul de par iese din piele se numeste ostium folicular.
Firul de par provine din foliculul pilos, structura situata in derm, stratul intermediar al pielii situat intre epiderm la suprafata si hipoderm in profunzime.
Radacina firului de par se gaseste la baza foliculului pilos si este singura zona inervata a structurii firului de par, fiind si partea vie a parului.

Tija firului de par este partea vizibila a acestei structuri, este constituita din celule epiteliale care se divid continuu si se diferentiaza.Aceste celule migreaza spre suprafata pielii in forma de coloane si se dispun in straturile tecii firului de par, care sunt - de la interior catre exterior - medulara, cortex si cuticula.
Din momentul producerii acestor celule, ele mor si devin dure.

Foliculul pilos este teaca formata in jurul radacinii prin infundarea epidermului la nivelul porului. Foliculul pilos se termina cu bulbul - o umflatura - ce prezinta la baza o depresiune mica - papila, prin care ajung vasele de sange.
Tot din elementele structurale ale intregului ansamblu compus din fir de par si radacina fac parte si muschiul erector al parului, intins obllic intre epiderm si bulb.Prin contractie involuntara - fiind un muschi neted - ridica firele de par si creaza aspectul de piele de gaina.
Glanda sebacee este o alta structura anexa firului de par, ce produce sebumul care unge firul de par si ii confera stralucire.

Suprafata exterioara a firului depar este cuticula, ce da firului de par forta si stralucirea, avand celule dispuse precum solzii de peste.
La interior se afla cortexul caruia ii datoram culoarea, iar in interoriul cortexului se afla medulara.

Culoarea parului este predeterminata genetic, la fel ca si culoarea pielii sau tipul de piele. Melanina este proteina din cortexul parului care imprima cat de inchisa sau deschisa este culoarea parului nostru.

Eumelanina este cel mai raspandit tip de pigment, avand doua subvarietati : eumelanina neagra si eumelanina bruna, care dau parului culoarea neagra, bruna, galbena si gri. Un pigment mai rar intalnit este pheomelanina, responsabila pentru parul roscat.

Melanina este cromoforul de tinta in cadrul tratamentului de fotoepilare.

Firele de par sunt alcatuite din keratina - o proteina din care sunt formate si unghiile. si care confera consistenta. Parul si unghille mai sunt numite si fanere - anexe ale pielii.

Un fir de păr este format din aproximativ 80% proteine, 10-15% apă, 5-10% pigmenţi, minerale şi lipide.Sunt două componente de bază ale podoabei capilare : firul de păr şi rădăcina care rămâne sub stratul superficial al epidermei.
Firul de păr este compus în principal din trei straturi. Stratul exterior, denumit cuticula, este important în mod special datorită funcţiei de protecţie. La fel ca si ţiglele unei case, câteva straturi de celule suprapuse formează o suprafaţă netedă. Diverşi factori interni sau externi pot cauza deteriorarea cuticulei. Astfel părul va arăta nesănatos şi fără viaţă.
Ceea ce se găseşte în mijlocul firului de păr se numeşte cortex, care totalizează cam 80% din grosimea firului de păr. Este compus din fibrile mici răsucite ca să confere fibrelor mai lungi stabilitate. Pigmenţii naturali de culoare sunt înmagazinaţi aici. Aceste molecule de keratină sunt esenţiale pentru structura si elasticitatea firului de păr.

Partea din mijloc a părului este construită de ceea ce se numeşte “medulla”. O glandă producătoare de sebum, care menţine supleţea părului se găseşte sub primele straturi ale pielii. Câteodată această glandă produce prea mult sau prea puţin sebum, ceea ce face părul fie prea gras, fie uscat şi fragil.









SALONUL DE COAFURA



Salonul de coafura trebuie sa fie dotat cu fotolii pentru cliente, oglizi, dulapioare mici, scafe pentru spalarea parului, casti electrice pentru uscarea parului (acestea sa fie în numar suficient). Instalatia de aerisire, în special trebuie sa functioneze în bune conditii deoarece se lucreaza cu multe substante chimice În unitatiile de coafura fiind cald se impune axarea pe tavan a unuia sau mai multor ventilatoare sau montarea aparatului de aer conditionat.
În salonul de coafura trebuie sa se gaseasca în numar suficient lenjerie necesara astfel ca la fiecare clienta sa se schimbe. Se recomanda ca prosoapele care le folosesc în coafura sa fie unifolosibile astfel încât dupa folosire (la fiecare clienta) sa se arunce. Este interzis a se folosi aceiasi lenjerie pentru doua sau ma multe cliente.
Tot odata fiecare lucrator trebuie sa aiba trusa personala completa de buna calitate si foarte bine întretinuta. Lucrând cu aceleasi ustensile coaforul se obisnuieste cu ele cu mânuirea lor astfel realizeaza o munca de calitate într-un timp ma scurt si cu un efort redus . Pentru desfasurarea în bune conditii a lucrului salonul de coafura trebuie sa fie aprovizionat coform cerintelor ai produselor si materialelor necesare procesului de munca. Ex: Vopsele de diferite culori , tipuri, pudra decolorata, tratamente pentru par, lacuri, fixative, spuma pentru par, gel de par, ceara, crema ondulatoare, solutii pentru permanent, solutii pentru neutralizare, decapantul.
MOBILIERUL NECESAR PENTRU SALONUL DE COAFURĂ
OGLINDA
Este un auxiliar pretios pentru coafor. Ea permite clientului si lucratorului sa-si controleze permanent munca pe tot parcursul unei lucrari de tuns, de coafat, etc.
Lucratorul poate sa adapteze mai usor si corespunzator frezura sau coafura la fizionomia clientului, sa-si dea seama în timp util de eventualele greseli. De aceea oglinda trebuie sa fie bine luminata si astfel încadrata încât sa încadreze si lucratorul si clientul în acest scop ca este montata pe perete deasupra mobilierului de coafura (cam la 10cm mai sus de nivelul acestuia mobilierului). Nu este permis ca oglinda sa aiba efecte care pot produce deformatii de imagine, sa fie murdara, prafuita sau stropita; ea trebuie sa fie în permanenta curata pentru a reflecta cât mai bine orice amanunt.


CHIUVETA sI SCAFA
Se foloseste pentru spalarea parului, este prevazuta cu sifon pentru scurgerea apei ai impuritatiile rezultate sunt mai multe tipuri de chiuvete care se sprijina pe doua console metale si chiuvete reglabile. Dupa fiecare intrebuintare se curata si se spala de fibrele marului de par.
DULĂPIORUL
Este confectionat din lemn prevazut cu 2-3 sertare în care se pastreaza lenjeria, materialele si ustensilele.
Dulapiorul este asezat în partea dreapta a locului de munca astfel încât sa ramâna un spatiu liber de 80 cm – 1 m pâna la locul vecin, pentru a permite libertatea de miscare a lucratorilor.
SCAUNELE sI CANAPELELE DE AsTEPTARE
Pe lânga mobilierul strict necesar executarii meseriei salonul de coafura trebuie sa fie dotat si cu canapele si scane de asteptare cât mai comoda pentru clientela.
În ultimul timp aceste scaune si canapele sunt de mai multe tipuri în culori vii sau pastelate. Aceste scaune prezinta avantajul ca se pot spala usor. Numarul lor este variabil în functie de spatiul general al salonului astfel sa nu împiedice activitatea.
MĂSUŢELE DE ZIARE sI REVISTE
Este confectionat dn lemn fiind vopsit în alb. În ele trebuie sa se afle medicamente necesare: pansamente, leucoplast, alcool sanitar, iod, apa oxigenata, sapun de toaleta si un prosop plusant.
Acste medicamente se folosesc atunci când este cazul.
VITRINA
Aceasta are un rol important în atragerea clientei spre prestarile de servicii ce se executa în salonul de coafura, aceasta trebuie sa fie în primul rând curata si aranjata în chip atragator, folosindu-se fotografii sau postere cu diferite tunsori si frizuri moderne excutate de preferinta de lucratorii salonului.
Vitrina trebuie sa fie bine luminata si în timpul nopti.


CASA DE MARCAT
Este alcatuita dintr-un scaun si o masuta pe care sta asezata si unde stau bani încasati în cursul zilei de lucru.
GARDEROBA
În salonul de coafura se afla de asemenea o garderoba speciala pentru lucrator si o garderoba pentru clientela unde se depun hainele pe durata sederii.
MAGAZIA
Poate fi de fapt o camera în care se depoziteaza materialele si rufaria necesara procesului de lucru pe o anumita perioada de timp.
LENJERIA
Exercitarea acestei meserii este necesar ca salonul de coafura sa fie dotat cu lenjerie necesara.
De preferinta alba si care trebuie sa fie întodeauna foarte curata în buna stare si în cantitati suficiente ca sa acopere nevoile tuturor lucratorilor si lucrarilor ce se executa în salonul respectiv.
Lenjeria consta în: prosoape, servetele observându-se însa pentru fiecare ramura de activitate obiecte de lenjerie specifice. Salonul trebuie sa fie dotat cu manta de tuns, mantale cauciucate de protectie în timpul vopsirii parului si prosoape.
HALATUL
Este un obiect de lenjerie personal individual pe care lucratorul îl poarta numai în orele de program, sa fie foarte curat si în buna stare, halatul se schimba cel putin de doua ori pe saptamâna.
MANTAUA DE TUNS
Pentru saloanele de coafura se confectioneaza în ultimul timp din materiale colorate pastel sau imprimate si garnisite cu dantela.
Dimensiunile mantelei sunt mai mari astfel sa acopere clientul sau clienta sai protejeze de apa, fire de par sau de substante care se utilizeaza la diferite lucrari.
Este confectionata din cauciuc plastic impermeabil. Pentru a nu permite stropirea hainelor cu vopsea sau perhidral.
MATERIALE , INSTRUMENTE APARATE
PENTRU COAFOR

PIEPTENELE
Se utilizeaza înainte de a executa o tunsoare pentru a descurca suvitele si firele de par asigurându-se astfel reusita deplina a acestor operatii. Pieptenele este confectionat din os, con, celuloid, material plastic, exista foarte multe modele de piepteni cu mâner sau fara mâner, cu clinti desi sau cu dinti rari, fiecare servind la anumite operatii.
FOARFECELE
Folosirea foarfecelor în diferite scopuri a dus la aparitia a numeroase tipuri care desi au elemente comune le diferentiaza prin constructie, forma si dimensiune. Foarfecele de tuns care se deosebeste de celelalte foarfeci în ceea ce priveste forma si slefuirea într-u cât parul opune mult mai multa rezistenta la taiere decât alte materiale. Odata cu extinderea tunsorilor pe par scurt au aparut diferite modele de foarfeci: mai lungi, mai subtiri cu o lama cu taisul drept si o lama cu taiusul crestat, anumite foarfece cu taisul de filat parul. Dupa întrebuintarea tunsorilor cu foarfecele se recomanda dezinfectarea lor dupa fiecare client.

PERIA DE PĂR
Sunt perii cu coada care se utilizeaza la pieptanatul parului si perii fara coada care se folosesc la pieptanatul si curatatul parului.
Periile se confectioneza din par de porc, din fibre vegetale si din materiale plastice, ceramica si titan.
Periile se pastreaza într-o perfecta stare de curatenie, se spala din când în când si se dezinfecteaza; nu este permisa spalarea periilor în solutii detergente puternice în solutii chimice sau soda caustrica.
PERIA DE SCURTAT PĂRUL MĂRUNT, CĂZUT DE LA TUNS
Este confectionata din par foarte moale si foarte lung montat pe o bucata subtire si lunga din lemn sau metal este prevazuta cu mâner si se întretine ca si celelalte perii.

STROPITORUL DE PĂR
Este confectionat din metal, stida sau metal plastic si se utilizeaza la uscatul parului.
FEONUL DE PĂR
Este un aparat modern electric folosit la uscarea parului precum si la obtinerea unor modele de frizuri sau coafuri bazate mai ales pe onduleuri.
Feonurile sunt de doua tituri:
- rotund în forma de melc confectionat din metal;
- feonul în forma cilindrica confectionat din material plastic
Feonu se manevreaza în sens invers sensului pe care o are ondulatia deoarece jetul de aer cald împinge parul îl usuca si îi imprima miscare în aceata directie.
PULVERIZATORUL
Este un mic aparat compus dintr-un recipient de sticla sau material plastic si o pompa de cauciuc care procedeaza în particule fine, substanta o fixeaza coafura.
În prezent se foloseste un nou model pulverizator mai perfectionat, pulverizator tip spraz are forma cilindrica si este confectionat din material plastic.

ONDULATORUL
Ondulatorul de 2 tipuri:
- de coafat normal care se încalzeste la flacara
- actionat electric de la Babzlis
CASCA ELECTRICĂ
Casca electrica se foloseste la uscatul parului. Sunt casti care sunt montate pe un picior metalic, sunt casti care se pot monta pe perete la nivelul dorit.

BIGUDIURILE
Sunt obiecte de forma cilindrica având dimensiuni diferite între 3-8 cm lungime 4-5 cm latime.
Bigudiurile se folosesc la rularea parului pentru obtinerea ondulatiei si a coafurii.
Bigudiurile sunt de 2 tipuri:
- bigudiuri pentru ondulatia cu apa care sunt confectionate din material plastic sau metal;
- bigudiuri pentru ondulatia din lemn si ebonita (plastic).
DEZINFECTAREA INSTRUMENTELOR sI
A LOCULUI DE MUNCĂ
În meseria de coafura, frizerie se impune ca paralel cu igiena personala a lucratorului în curatenia desavârsita.
Dezinfectia locului de munca respectiv a suprafetelor plane se va efectua cu:
SUBSTANŢA PERFORMANTĂ
Este un dezinfectant lichid, limpede, vâscos, spumos, de culoare albastra cu miros placut.
CLOROM
Poate fi utilizat si la dezinfectia instrumentelor de max, prin dizolvarea unei tablete la 3l apa.
PRESTI-MAIN
Solutie pentru dezinfectia mâinilor lucratorului sub forma lichida, limpede, vâscoasa, incolora, spumanta, solutia este gata de utilizat.
STERILIZATOR CU CUART
Au forma cilindrica, are un buton pentru alimentare la curent 220v, îi este adoptat un buton pornit-oprit.

CLOROSAN
Se gaseste sub forma de granule. Are rolul de albire si dezinfectie a ruferiei. Concentratia este de 10 gr clorosan la 30 l (pentru 5 Kg rufe uscate).
DESOGERM
Se utilizeaza pentru dezinfectarea sau sterilizare prin imersie a instrumentelor(mase plastice sau cauciuc). Se utilizeaza prin diluarea cu apa înainte de folosire astfel:
- solutii 0.5% timp de 60 min
- solutii 0,8% prima imersie timp de 30 min
PRODUSE DE STYLING FOLOSITE
ÎN SALOANELE DE COAFURĂ
În saloanele de coafura se d’folosesc mai multe produse de styling pentru executarea diferitelor coafuri:
Lacul fixativ se foloseste la:
- spuma de par
- lacurile fixative cu sclipici
- ceara modelatoare
- gel de par
RECEPŢIA ÎN SALONUL DE COAFURĂ
Receptia (primirea) este punctul în care clientul îsi începe relatiile sale cu personajul salonului.
Ca receptionist, coafeza poate ajuta relatiile cu clientii fiind RELAXATĂ, PRIETENOASĂ, CONCRETĂ sI PRACTICĂ.
Obligatiile de receptionista:
- salutati (întâmpinati) clientul politicos curtenitor si amabil;
- îngrijiti clientul promod si util;
- când clientul are un sfat sau o informatie – coafeza trebuie sa-l dea corect, exact si eficient;
- asigura-te ca noii clienti, cunosc numele salonului, adresa si numarul de telefon (pentru a putea face reclama salonului);
- sa poti da în orice moment informatii despre timpul lor si durata necesara;
- fiind atenta atunci când faci programarile si mai ales cu îndeplinirea la timp a lucrarilor solicitate;
- gaseste-ti timp sa confirmi primirea fiecarui client si asigural ca va fi bine îngrijit;
- coafeza trebuie sa dea sfaturi clientei pentru stabilire atunsorii si coafurii;
- coafeza trebuie sa acorde timp pentru consultarea clientei înainte de începere a coafurii, pentru a evita orice neântelegere oricât de ocupati ar fi, trebuie sa stea calma si negrabita-aceasta o va ajuta sa evite greselile;
- creaza o impresie, direct începând cu propria aparitie, printr-o prezenta cu bun gust îmbracata si o coafura atractiva;
- fiind de ajutor si amabila cu orice persoana care soseste în salon fara programare prealabila.








CONSILIEREA CLIENTEI



Grija pentru clienta este esentiala în succesul dumneavoastra ca coafeza. Este o parte importanta în tot ceea ce faceti pentru clientul dumneavoastra în salon si implica preocupare pentru client si o adevarata dorinta de a satisface toate necesitasiile acesteia.
Facând aceasta, veti ridica standardele dumneavoastra profesionale spre care tindeti.
Ca multe alte lucruri, o buna grija pentru client trebuie învatata si aceasta cere studiu individual.
În acest capitol se vor prezenta urmatoarele:
- comunicarea dintre dumneavoastra si clienta;
- interpretarea nevoilor clientei;
- pregatirea clientei si parului sau pentru diferite sarcini;
- întelegerea parului si a pielii cu care lucrati;
- diagnoza parului si a pielii;
- luarea deciziei si alegerea în cunostiinta de cauza atunci când anumite servicii trebuie sau nu aplicate.
Grija pentru o clienta înseamna exact ceea ce spune: grija pentru clientul dumneavoastra „UMBLATUL” dupa ea, asigurându-se ca ea se simte comfortabil satisfacuta de serviciu si îngrijita (asistata) în siguranta. Aceasta începe în momentul intrarii clientei în salon si continua pâna când îl paraseste.
Ajutorul acordat clientului pentru a se descurca acasa, cu parul ei este o parte din grija pentru clienta. Astfel puneti experienta dumneavoastra la dispozitia clientei, pentru a va asigura ca atunci când pleaca ea va fi cu adevarat fericita de modul în care arata parul sau.
Pentru ca grija fata de clienta sa fie efectiva, un consult initial este esential. Aceasta se aplica atât la clientele existente cât si la cele noi.
CONSULTAŢIA
Consultatia este o întâlnire în care sfaturile se primesc si se dau, consta într-o discutie cu clienta, ascultarea acesteia, astfel ca coafeza sa poata stabili nevoile clientei si un itinerar negociat al actiunilor ulterioare.
Coafeza (profesionista) stie deja o multime de lucruri despre par în general, dar clienta este mai familiarizata cu parul ei si cu modul în care acesta se comporta. De aceea trebuie ca coafeza sa asculte ceea ce clienta îi impune si sa intuiasca ce are aceasta în minte, vis a vis de serviciul solicitat. Se poate întâmpla ca aceasta sa cera un serviciu care nu va conduce la rezultate satisfacatoare si acest lucru trebuie luat în considerare.
Serviciul se va începe numai dupa ce s-a stabilit corect ceea ce se cere, obtinând acordul clientei si confirmarea faptului ca cererile ei sunt urmarea dorintelor personale.
Preocuparea individuala pentru client se face de la sosirea lui pana la plecare prin:
- o discutie politicoasa cu folosirea diferitelor tehnici de investigare;
-evidentierea situatiei initiale ca si a eventualelor probleme si dorinte ale clientului;
-o consiliere cu caracter individualizat, cu luarea in considerare a dorintelor, pentru a satisface necesitatea de informare a clientulu, pentru a oferii servicii si produse care sa acopere necesitatile clientului cat si evidentierea posibilitatilor ulterioare de tratament.
- o servire a clientului, care sa contribuie la satisfacerea lui si la formarea unei impresii pozitive.

Fiecare clienta trebuie sfatuita si servita individual, plecand de la premisa individualitatii ei ca aspect , inaltime , varsta , imbracaminte si prezenta fizica.
Prin modelarea coafurii, fenotipul clientei poate fi influentat si modificat puternic. Acest lucru este valabil cu forma capului, a fetei, a corpului cat si dimensiunile corporale.Comunicarea (schimbul si prelucrarea informatiei) se realizeaza in cadrul preocuparii pentru client atat pe cale vorbita cat si prin limbajul corpului(mimica , gestica).







































FISA CLIENTEI




NUME: OPREA

PRENUME : ROXANA

VARSTA: 18 ANI

TIP DE FATA: OVALA

TIP DE PAR: VOPSIT

LUNGIMEA PARULUI: 40 CM

INALTIMEA: 168 CM

SILUETA: SUPLA




















SOLUTII POSIBILE




Pentru realizare unei coafuri de podium intr-un mod artistic, coafurile pot fi variate si anume :





-coafarea parului in stil afro realizate cu placa de creponat imbinate cu accecente glamour ; pentru aceasta coafura vom desparti parul in doua parti asimetrice cu o carare din partea dreapta zona frontala si se termina in spatele urechii in partea stanga , vom prinde parul intr-o parte si vom realiza un coc spaniol asimetric. Partea frontala va fi adusa usor inspre spate creand geometrie cu linii curbate formand motive glamour, sic. Cu ajutorul agrafelor si acelor de par vom fixa foarte bine, dar si cu ajutorul a produselor de styling.





-pentru a doua coafura posibila, optez pentru o coafura cu bucle realizate cu peria circulara si feonul. Pentru o coafura scenica , voi prinde parul in zona de top realizand un volum ; restul parului il vom separa in doua cozi ,prima o prindem in zona cefei in partea stanga , cea de a doua coada o vom prinde la 5 cm. mai sus de prima coada usor inspre dreapta . Cele doua cozi le vom tapa realizand doua cocuri din bucle cu volum.











-pentru realizarea coafurii s-au folosit produse de styling precum:


-spuma pentru volum londa profesional

-spray creativ londa profesional

-spray pentru finisare si fixare londa profesional





























SOLUTIA OPTIMA








































TEHNICA DE LUCRU




Albumul selectat nu contine nici o poza.







Comentarii, mesaje pentru acest album:
Acest album nu are incă nici un comentariu.
Către: danaarvu

Mesaj:
Mesajul a fost trimis.
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.