654 poze   24090 vizite

Evolutia frumusetii in secolul XX

Iata-ne in anul 1901, marcat de moartea Reginei Victoria si cu aceasta, de sfarsitul unei epoci, in care se observa discrepanta intre clasele sociale pe fundalul unei societati in avant. Este vremea in care sociologul si economistul norvegian Thorstein Veblen a enuntat teoria consumului ostentativ (1899), in care evidential rolul modei si al tendintelor de a afisa si reconfirma statutul social.

Putina nostalgie victoriana:

Figurile marcante ale vremii, adevaratele trendsetter-e erau actritele de teatru (pana cand fratii Lumiere vor inventa filmul) sau cantaretele, membrele nobilimii sau ale inaltei societati, precum familia Vanderbild. Diva momentului era incontestabil Lilian Russell.


Regulile vestimentare erau unele stricte, tinutele, avand o gama limitata de culori, fiind adaptate statutului social si varstei. Cel mai in voga couturier al vremii era Charles Worth iar pentru bijuterii erau cautate casele Faberge, Cartier, Castellani sau Lalique.
In Chicago a fost deschis primul magazin universal, Marshal Field, iar anul 1892 marcheaza infiintarea revistei Vogue.
Epoca victoriana, rigida in canoanele sale, promova silueta in forma de S. Corsetul era un accesoriu obligatoriu, prin care se demonstra chiar si moralitatea. Singura situatie in care era acceptat sa nu fie purtat este cea data de starea avansata de graviditate.
Chiar daca Harper’s Bazaar promova in anul 1887 nasul proeminent, frumusetea vremii avea o structura osoasa echilibrata si se remarca printr-o personalitate placuta reflectata de un chip angelic, candid. Delicatetea chipului era sugerata totodata si de bucle, astfel incat tendinta valurilor in coafura introdusa de Marcel Grateau a avut mare success.
Epoca victoriana a fost una marcata de rezervele fata de machiaj. Acesta era totusi o alternativa periculoasa sanatatii, neexistand indicii cu privire la substantele cpntinute. Printre brand-urile vremii se numara Yardley, Lentheric sau Guerlain (folosit de imparateasa Eugenie). O mica picanterie la care nu ne-am fi asteptat este tendinta de a purta piercing-uri in sfarc.
Ca activitati de petrecere a timpului liber, poate fi mentionat mersul pe bicicleta care totodata a adus cu sine si inovatii in moda dintre care pot fi mentionate fusta-pantalon sau corsetul de lana.

Inceput de secol, epoca edwardiana:

Desi specific acestei perioade (1900-1910) este curentul Art Nouveau, epoca edwardiana a oferit si cadrul aparitiei cubismului.
Comparativ cu deceniul anterior (pana in anul 1900), rochiile erau mult mai lejere, in schimb palariile erau puternic ornamentate. Doamnele se bucura de libertate in urma iesirii din uz a corsetelor. Ca element modern, pentru prima oara in acea perioada, se dezvaluie glezna. Desi dintotdeauna acesteau au fost considerate etaloane ale statutului, blanurile incep sa starnreasca apetitul in randul consumatorilor de moda.
Lenjeria devine mult mai senzuala, din materiale mai fine, iar couturierii vremii incep sa se concentreze si asupra ei. Cele mai cautate case de moda ale acelor timpuri erau Doucet, Drecoll, Callot Soeurs, Lucile, Paquin, Poiret.
Vremurile erau marcate de tabu-uri avand ca element central puterea de seductie a femeii care trebuia sa se acopere pentru a nu incita. De asemenea, apare expresia “femei de noapte” odata cu interzicerea pe plan international a muncii de noapte pentru femei.
Coafurile vremii promovau volumul, iar ca progress semnificativ, oamenii sunt mult mai preocupati de igiena parului (precara in secolul al XIX-lea).
Pielea alba, translucida, specifica frumusetii victoriere era inca in voga.
Diva momentului este fara indoiala Camile Clifford.
In epoca edwardiana se dezvolta idea de a petrece timpul liber prin sport.

Sfarsitul Belle Epoque:

Apusul Belle Epoque poate fi despartit in doua perioade: cea dinaintea inceperii razboiului, in care se regaseste si sfarsitul epocii edwardiene, odata cu moartea Regelui Edward al VII-lea sic ea de din timpul razboiului.
Divele momentului erau Lillian Gish, Mary Pickford, Gloria Swanson, Pola Negri, Theda Bara sau Edna Purviance.
Razboiul a temperat interesul pentru moda si a adus inclinatia pentru utilitarist si simplitate, evitandu-se fastul couture-ului. Daca inainte de razboi, moda promova culorile vii, doliul a impus negrul si usor griul sau movul in cromatica. Designerii vremii erau Erte, Lanvin sau Fortuny.
Femeile, acum nevoite sa tina locul in fabrici barbatilor plecati pe front si-au taiat parul considerandu-l mult mai practice. Chiar si in lumea spectacolului s-a renuntat la parul lung odata cu decizia lui Irene Castle de a se tunde scurt, motivandu-si gestul prin dorinta libertatii de miscare in timpul dansului.
Practicile din chirurgia plastica (aceasta practicandu-se inca din 1826 in New York) erau rudimentare si prin urmare foarte periculoase. In ciuda acestui fapt, exista cerere pentru interventii.
Aceasta este perioada legendare ale industriei cosmetice: Francois Coty, Max Factor, Helena Rubinstein, Elizabeth Arden.
Daca intr-un final li s-a permis femeilor sa participle la lupta, un progres remarcabil are loc in 1918 prin acordarea dreptului la vot femeilor de peste 30 de ani.

Frenezia anilor ’20:

Iata-ne intr-o epoca a Jazz-ului si a Charlestonului in care divele Josephine Baker, Louise Brooks sau Clara Bow erau adulate de milioane de fani.
Anii ’20 experimenteaza o revolutie radicala in stabilirea canoanelor frumusetii. Corsetul a fost eliminate total, talia acum era cazuta, materialele folosite diafane si pentru prima oara picioarele dezvelite. Cei mai cautati designri erau Delaunay, Voinet, Patou si Chanel.
Schimbarea in coafura a venit odata cu adoptarea tunsorii Eton crop si cu aparitia permanentului, care se efectua prin tehnici primitive. Parul totodata se purta ascuns sub palarii sau turbane.
Machiajul era unul puternic, dramatic.
Siluetele vremii erau inalte si supple, astfel incat femeile s-au indreptat catre sport si dans.

Dupa Marea Criza:

Stilul anilor ’30 aducea multa lumina, era stralucitor si somptuos. Designerii in voga erau Schiaparelli, Gres, Molyneux, Mainbocher.
Rochiile aveau spatele gol, pentru a fi sexy fara a crea controverse.
Fara indoiala cele mai ibite dive erau Greta Garbo, Vivien Leigh, Marlene Dietrich si Jean Harlow.
Parul era scurt, platinat cu fruntea lasata libera. Acest stil era potrivit portului de turban sau barete. Ca accesorii erau la moda gulerele sau capele de blana (in special vulpi), iar pentru bijuterii se opta pentru argint.
Sutienele sunt modernizate (aparand buretii si sarmele) si apar masurile cupelor.
Montiel a oferit cosmetice accesibile femeilor din middle class.
Pentru prima oara sunt purtati jeansii de catre doamne.

Al Doilea Razboi Mondial si anii urmatori:

Aceasta este o perioada de profunda austeritate, din cauza razboiului.
Dive vremii pot fi considerate Lauren Bacall, Ingrid Bergman, Lena Horne, Carmen Miranda, Bette Davis, Joan Crawford si Veronica Lake.
Cei mai influenti fotografi erau Horst, Beaton, Blumenfeld, Parkinson si Hoyningen-Heune.
Apar faimoasele pin-up girls, care riducau moralul soldatilor.
Vremurile razboiului au adus o stagnare a industriei modei, prin folosirea de materiale pentru fabricarea parasutelor. Totodata, pentru a achizitiona tinute vestimentare, erau necesari bani si cupoane, iar prioritatile trebuiau bine cantarite.
In Franta in schimb, atentia pentru moda se mentinea, iar culorile vii erau inca purtate.
Cei mai renumiti designeri de studio erau Gilbert Adrian si Travis Banton, iar in aceasta perioada, creatorii reprezentativi erau Dior si James.
Apar bijuteri din plastic si chiar celofan in aceste vremuri grele in care cheltuielile trebuiau reduse la limita.
Erau in voga pe de-o parte coafura Veronicai Lake si pe de alta parte tunsoarea inpirata de Ingrid Bergman in Ioana d’Arc.
Desi economia drastica a afectat si industria cosmetica, lasand un gol in cazul ingredientelor ce nu putea fi substituit, producatorii s-au straduit sa mentina vie dorinta femeilor de a arata bine chiar si in aceste vremuri grele.
Fiindca matasea era folosita in fabricarea parasutelor si prin urmare nu se mai produceau ciorapi de nylon, apare machiajul picioarelor.
Rationalizarea alimentelor si activitatile fizice (mersul pe bicicleta, munca asidua) au facut trupurile mai zvelte. Economia de materiale a afectat si industria lenjeriei intime. Apare primul corset pentru talie, numit waspie.
Clair McCardell promoveaza in creatiile sale casual materiale precum denimul si jerseul.

Fermecatorii ani ‘50

Anii ’50 au fost o perioada infloritoare in care consumerismul s-a dezvoltat.
Femeia acelor vremuri era o adevarata eroina ce reusea cu success sa fie o sotie model, o mama perfecta, o gospodina desavarsita si o femeie de cariera, mentinandu-si aspectul placut.
Divele anilor ’50 sunt: Marilyn Monroe, Audrey Hepburn, Liz Taylor, Grace Kelly, Doris Day, Anita Ekberg, Brigitte Bardot sau Sophia Loren.
Cinematografia acelor vremuri promoveaza glamourul.
Moda se caracterizeaza prin rafinament si eleganta, iar cei mai apreciati creatori erau Givenchy, Fath, Balenciaga, Rochas, Ricci si Balmain.
Coafurile erau multiple in acele vremuri, variind de la bucle pana la par scurt. Acestea erau insa elaborate, iar parul avea intotdeauna un aspect “pus la punct”. Tendinta acelor ani era spre blond.
Infloreste industria parfumeriei, iar atractia spre cosmetica este tot mai evidenta.
Era la moda trupul voluptuous, iar producatorii de lenjerie intima accentuau tot mai mult bustul.
Cele mai populare activitati erau dansul si calatoriile.

Libertatea anilor ‘60

Anii ’60 reprezinta categoric o perioada de trezire de sub influenta consumerismului, in care protestul pare a fi arma principala si in care lumea se intoarce sprev valori spirituale.
Femeile se bucura de libertate prin legalizarea contraceptiei si a avortului.
Divele anilor ‘60 sunt Julie Christie, Twiggy sau The Supremes.
Fusta mini vine ca o inovatie in moda in acele vremuri.
Designerii cei mai populari in acea perioada sunt Cardin, Pucci, Courreges, Rabanne si Quant.
Coafurile anilor ’60 se bazau in principal pe par lung si drept. Doamnele totodata optau pentru bob scyrt sau tunsoarea lansata de Twiggy.
Contrastand cu sofisticatii ani ’50, frumusetea tipica a acestei perioade se baza pe imaginea cpilaroasa, angelica. Apar trusele de farduri mono, duo, trio cu oglinda.
Pentru prima oara in istorie, o femeie afro-americana participa la concursul Miss America.

Stralucitorii ani ‘70

Cele mai populare figure erau ale actritelor Catherine Deneuve si Lauren Hutton, precum si a supermodelului Iman.
Cele mai representative elemente ale modei anilor ’70 sunt: pantofii platforma, suprapunerile de piese vestimentare si tinutele culturii punk.
Parul era fie permanent, fie in scari, tapat si/sau in culori vii. Henna devine foarte populara in acea perioada.
Machiajul se baza pe culorile vii pentru accentuarea expresivitatii privirii, pe buzele in culori inchise, dramatice sip e sprancenele subtiate.
Popularitatea siluetei filiforme, subponderale, a generat tulburarile de alimentatie in randul femeilor. Cantareata Karen Carpenter este una dintre victimele anorexiei.

Puternicii ani ‘80

Cele mai celebre femei in aceasta perioada sunt Printesa Diana si Madonna.
Moda anilor ’80, dedicate clasei infloritoare de self mades sau de trophy wives, reprezentata de creatiile designerilor Ralph Lauren, Valentino, Donna Karan, Moschino, Alaia inpira putere fie prin croiala, materiale sau accesorii. Umerii accentuati contrastau cu soldurile delicate.
Cand vine vorba de coafura, un singur cuvant o caracterizeaza cel mai bine: volumul, dat fie prin tapare, aranjarea parului pe spate sau uscarea cu foehnul.
Machiajul se baza pe culori neutre. Industria cosmetica se concentra totodata in a oferi consumatoarelor cele mai bune solutii antirid.

Indecisii ani ‘90

Standardele de frumusete specifice anilor ’90 sunt… multiple si contradictorii. Se cauta frumusetea adolescentina, ce sugera minoritatea in varsta, dar totodata si imaginea androgina. Bineinteles, feminitatea si formule voluptoase nu erau refuzate.
Moda exprima si militeaza pentru individualism,in care fiecare decide ce anume sa poarte si cum anume s-o faca. Designerii reprezentativi pentru deceniu, care au cunoscut cea mai ridicata cota de popularitatea sunt Prada, Gucci si D&G. Asistam mai mult ca oricand la expunerea media a creatorilor.
Individualismul se regaseste si in tendintele coafurii, extreme de variate, care accepta chiar si absenta parului sau lungimea sa foarte scurta. Daca blondul a dainuit atata vreme, iata ca vine vremea roscatului sa fie nuante cea mai cautata.
Artistii in slujba frumusetii devin ei insisi vedete, dupa ce au adus un aport semnificativ la imaginea stralucitoare a divelor. Hair-stylistii renumiti si-au creat brand-uri, in timp ce make-up artistii celebri au scris carti si au infiintat scoli.



Albumul selectat nu contine nici o poza.







Comentarii album • 0
Acest album nu are incă nici un comentariu.
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou. Mesajul a fost trimis.